 |
|
Am trecut de faza de liceean si am ajuns la facultate la Brasov unde, fibroza chistica si-a spus cu adevarat cuvantul si-a aratat cu adevarat coltii. Dupa o perioada de acomodare cu aerul de munte, pe la sfarsitul anului universitar, din punct de vedere pulmonar eram destul de jalnic, medicul de cabinet studentesc mi-a recomandat sa merg la un spital TBC, convins fiind de faptul ca exista posibilitatea sa am TBC, dat fiind ca tuseam si iar tuseam.
Bineinteles am ajuns si la spitalul TBC din Brasov, d-na doctor de acolo foarte amabila, i-am explicat ce este fibroza chistica si de ce tusesc asa, bineinteles ca nu aveam TBC, dar lumea era necunoscatoare in astfel de probleme. Desi am urmat un tratament antibiotic de 3 saptamani am simtit ca d-na doctor e depasita de situatie, nefiind medic specialist pe problema de fibroza chistica, s-a vazut imediat efectul.
Dupa acest tratament de 3 saptamani, la nici 10 zile iar a recidivat problema, si tot tuse si iar tuse.Atunci din curiozitate si la indemnul surorei mele am aflat de Centrul National de Fibroza Chistica de la Timisoara. Pentru prima oara am simtit ca l-am prins pe D-zeu de picior, am sunat la centru si-am vorbit pentru o programare. De atunci intra-adevar au aparut schimbari in viata, am invatat despre aerosoli cu Pulmozyne si colistin, despre fizioterapie si multe alte notiuni. Multumesc cu acest prilej intregului staf medical condus de prof.dr Popa Ioan, de dr Liviu Pop si d-na Dr.Popa Zagorca.
Fiind student la Brasov d-na dr.Popa Zagorca mi-a recomandat un medic specialist care se ocupa de cei cu fibroza chistica de la Spitalul de Copii si anume, pe d-na dr.Dracea Laura. Am simtit pentru a doua oara ca am prins pe D-zeu de picior. Anii de facultate au trecut mai usor si mult mai bine din punct de vedere al fibrozei chistice, pentru ca orice problema ce aparea atat digestiva cat si pulmonara puteam sa o discut cu un medic specialist. Multumesc cu aceasta ocazie intregului staf medical de la Spitalul de Copii sectia pediatrie 2 si a medicilor de pe aceasta sectie care m-au ajutat sa trec peste momentele mai putin placute din viata.
Anii de facultate s-au dus, am ajuns in orasul natal unde lucrez, fiind adult cu fibroza chistica si obisnuit ca macar o data la 3 luni sau 6 luni sa fac o cura de antibiotice. La indrumarea d-nei dr.Laura Dracea care mi-a recomandat pe d-na dr.Cilt am ajuns si la Bucuresti la Institutul Marius Nasta. Aici sub indrumarea d-nei dr.Calt si a d-lui dr.Popa am reusit sa mai trec un episod de antibiotice din serialul fibroza chistica. Multumesc pe aceasta cale stafului medical de la sectia de Pneumologie.
Chiar daca am fost oropsiti de soarta cu acest sindrom pot sa spun ca am avut noroc ca am intalnit medici care au pus pe primul plan pacientul si au facut tot ce le-a stat in putere pentru a ne reda noua sansa sa speram ca poate intr-o zi va fi mai bine, mult mai bine.!
Sansa de a merge inainte si de-a incerca sa depasesc micile sau marile probleme ale vietii din punct de vedere al fibrozei chistice nu ar fi fost posibile fara sprijinul familiei care s-a zbatut prin diferite mijloace pentru a-mi asigura un zambet de sanatate. In prezent incerc pe cat posibilul sa duc o viata normala urmand tratamentul recomandat pentru o persoana cu acest sindrom.
In concluzie tot ce pot spune e ca uneori intr-adevar fibroza chistica este un adversar foarte puternic, de multe ori m-a doborat, dar tot de atatea ori m-am si ridicat, uneori am reusit sa o domin eu pe ea, alteori am cazut la intelegere, poate ca am pierdut batalii multe dar razboiul nu!
|
|
 |