mucoviscidoza mucoviscidoza mucoviscidoza mucoviscidoza mucoviscidoza
 
   
 
 
 
  mucoviscidoza Buletin informativ 2
   - Screening-ul neonatal in Fibroza Chistica
 

Motto: " Scopul muncii noastre este sa ne asiguram ca fiecare copil are sansa optima de incepe viata sanatos" (Dr. David Satcher)

   Desi fibroza chistica (FC) are numeroase semne si sim ptome caracteristice, stabilirea unui diagnostic precoce este de multe ori dificila. Utilizind metode conventionale, bolnavii sint diagnosticati dupa luni sau ani de la debutul simptomatologiei. Datele din literatura arata ca aproape jumatate din acestia au malnutritie severa sau boala pulmonara cronica in momentul diagnosticului, iar ~ 5% din bolnavi decedeaza fara a fi diagnosticati, prin una sau mai multe din complicatiile bolii (deshidratare, malnutritie protein-caloric severa, insuficienta respiratorie acuta).

 
 
Buletin informativ 2
- Implica-te
- Momente din organizarea asistentei medicale de mucoviscidoza din Romania
- Respectarea tratamentului in mucoviscidoza, conditie pentru evolutia favorabila
- Screening-ul neonatal in Fibroza Chistica
- Informatii practice despre terapia enzimatica in Fibroza Chistica
- Principii de nutritie in fibroza chistica
- Tehnici de clearance al cailor respiratorii in fibroza chistica
- SAPACO 2000
- Cystic Fibrosis Worldwide
- Adultii cu FC nu sunt doar niste copii mari

 

   De aceea sint necesare metode pentru a diagnostica boala mai devreme, inainte de aparitia manifestarilor clinice, pentru a evita numeroasele spitalizari necesare stabilirii diagnosticului si pentru a fi initiate precoce masurile terapeutice si nutritionale adecvate.
Fibroza chistica (mucoviscidoza) este cauzata de una sau mai multe mutatii in gena care codifica fabricarea, unei proteine care se gaseste in membrana celulelor si coordoneaza miscarea ionilor de clor din interiorul celulei inspre exterior. Ionii de clor, incarcati electric negativ, atrag ionii de sodiu, care sint incarcati pozitiv, formind clorura de sodiu (sarea). Aceasta atrage dupa sine apa, fluidificind astfel secretiile din arborele bronsic si din canalele altor glande exocrine, in special dm pancreas.
   La bolnavii cu fibroza chistica, proteina canalului de clor este modificata sau absenta, astfel incit ionii de clor sint retinuti in celula si, odata cu ei, ionii de sodiu si apa, astfel incit secretiile devin foarte viscoase.
   Cea mai frecventa mutatie este AF508, dar exista numeroase alte mutatii. Boala apare atunci cind copilul se naste din parinti purtatori ai unei gene mutante. Bolnavul poate avea 2 mutatii de acelasi tip (de ex. AF508/DF508) sau 2 mutatii diferite.
   Functionarea defectuoasa a canalului de clor determina triada clasica a bolii:
1. insuficienta pancreatica,
2. boala pulmonara cronica supurativa,
3 .pierdere de sare in sudoare.
   Afectarea gastrointestinala poate apare inca din viata intrauterina, inainte de a se naste copilul, astfel incit 20% din nou-nascutii cu fibroza chistica au ileus meconial (obstructie intestinala prin meconiu viscos). Pina la 4 ani, 85% din copiii cu fibroza chistica au malabsorbtie, forme severe de malnutritie fiind prezente inca din perioada de sugar. Debutul bolii pulmonare si progresivitatea acesteia sint variabile si de multe ori dificil de diagnosticat. Nou nascutii cu fibroza chistica nu au modificari pulmonare la nastere, dar in citeva luni anomaliile canalului de clor conduc la cresterea viscozitatii secretiilor bronsice, infectii bronhopulmonare si obstructie in caile aeriene ( dificultate in respiratie).
Indiferent de starea de nutritie, pierderea excesiva de sare in sudoare in cazul expunerii la temperaturi ridicate poate fi fatala, in special la sugarii alimentati la sin, laptele de mama fiind mai sarac in clorura de sodiu.
   Metoda clasica de diagnostic in fibroza chistica este testul sudorii, prin care se masoara concentratia ionilor de clor si/sau de sodiu din sudoare. Valori care depasesc 60 sau 80 mmol/L, in functie de metoda de viata, sa fie putin agresiv si sa aiba sensibilitate si specificitate optime, adica rezultatele fals-negative (bolnavi care "scapa" nediagnosticati) si rezultatele fals - pozitive (bolnavi care sint diagnosticati "in plus") cit mai putine.
   In trecut se foloseau testele meconiale, prin care se estima albumina meconiala printr-o reactie de culoare, aceasta fiind crescuta la nou-nascutii cu fibroza chistica prin procesul de maldigestie secundara insuficientei pancreatice. Metoda nu se mai foloseste in screening-ul neonatal al fibrozei chistice, deoarece se caracterizeaza prin procente importante de rezultatele fals - pozitive si fals negative.
   In prezent, in tot mai multe tari si/sau regiuni din Europa, America de Nord, Brazilia si Australia s-au introdus testele radioimune ca metoda de screening neonatal al fibrozei chistice, prin determinarea in singe a nivelului crescut al tripsinogenului imunoreactiv (TIR). TIR este precursorul tripsinei pancreatice, nivelul crescut al acestuia fiind explicat prin existenta la nastere a unei secretii pancreatice aproape normale si care, din cauza obstructiei canaliculelor, nu poate fi eliminat in tubul digestiv si se revarsa in singe. In evolutie, odata cu producerea fibrozei pancreatice si scaderea producerii de enzime, nivelul TIR scade pina la disparitie.
   Tehnica de recoltare a probei de singe este foarte simpla si putin agresiva: recoltarea in ziua 1-3 de viata, pe o hirtie de filtru, a unei picaturi de singe obtinuta prin inteparea calciiului, asa cum se recolteaza pentru fenilcetonurie si hipotiroidism congenital, alte 2 teste screening practicate in maternitati, chiar si in tara noastra. Probele obtinute sint trimise apoi in centre specializate, unde se dozeaza TIR prin metode specifice. Sensibilitatea testului este 85-90%. Testul este considerat pozitiv, adica exista suspiciune de fibroza chistica, daca depasesc 140 ng/dL. In cazul in care testul este pozitiv, acesta se repeta din alta proba de singe sau se efectueaza din aceeasi proba teste genetice, prin care se evidentiaza mutatii. Din pacate, nu pot fi efectuate teste pentru toate mutatiile existente in populatie (peste 1000), deoarece metoda ar fi foarte costisitoare. De obicei se determina mutatia AF508 si alte citeva mutatii care s-au dovedit statistic a fi cele mai frecvente. Screening-ul doar pentru AF508 poate "scapa" = 5% din bolnavi. In cazul in care testele genetice sint negative, daca TIR este pozitiv se mentine suspiciunea de boala. In final, nou-nascutul suspectat ca avind fibroza chistica este trimis intr-un centru specializat, unde este urmarit si unde se efectueaza testul sudorii.
   Deoarece screening-ul neonatal este destul de costisitor si nu este suficient de sensibil si specific, determinarea TIR a constituit mult timp subiect de controversa. Totusi, studii aprofundate efectuate in mai multe tari au aratat ca beneficiile depistarii precoce a multor nou nascuti sint mai importante decit dezavantajele pe care le ofera metoda. Astfel, prin diagnosticarea in stadiul preclinic (inainte de aparitia simptomelor) a sugarilor cu fibroza chistica pot fi detectate din timp si remediate deficitele nutritionale si poate fi limitata extensia bolii pulmonare. Mai multe studii au aratat ca deficitul de vitamina E, instalat inca din primele luni de viata la acesti bolnavi, conduce la scaderea functiei cognitive si, prin aceasta, la dificultati de invatare. De asemenea, deficitul de vitamina E poate determina anemie hemolitica la nou-nascuti si sugari. Dintre bolnavii diagnosticati prin metodele clasice, 50% au boala pulmonara ireversibila in momentul diagnosticului, fata de 28% in lotul bolnavilor diagnosticati prin screening-ul neonatal. Studiile au aratat ca mortalitatea infantila si morbiditatea generala (numarul de acutizari) sint mai scazute la bolnavii diagnosticati prin screening neonatal, numarul de internari fiind, intr-un studiu, 40,4% la cei diagnosticati precoce fata de 84,4% la cei diagnosticati tardiv, prin metodele conventionale. Desi datele in legatura cu supravietuirea pe termen lung sint controversate, aceasta fiind, dupa unii autori, asemanatoare la cele doua categorii de bolnavi, date recente sugereaza ca bolnavii diagnosticati precoce, prin screening neonatal, pot avea o supravietuire mai indelungata.
   Screening-ul genetic poate fi extins la rudele nou-nascutu-lui diagnosticat precoce (frati, parinti, bunici), depistind astfel noi purtatori si aducindu-le din timp la cunostinta riscul pe care il au in transmiterea bolii (sfat genetic).
Screening-ul neonatal are si unele dezavantaje: diagnosticul inainte de aparitia simptomelor poate duce la tratament nepotrivit, exagerat (de ex. enzime pancreatice in doze mari), iar parintii nou-nascutilor diagnosticati "in plus" (rezultate fals - pozitive) trec prin momente dificile pina cind se infirma diagnosticul.    In concluzie, depistarea unui bolnav cu fibroza chistica prin screening neonatal inainte de aparitia primelor simptome poate constitui o sansa in plus pentru prelungirea supravietuirii.

   Bibliografic:
1. Farrell M. H., Farrell P.M. - Newborn screening for cystic fibrosis ensuring more good than harm. J Pediatr 2003; 707 - 712.
2. 16th North American Cystic Fibrosis Conference, New Orleans, Lousiana, USA, 2-5 Oct.2002 - Pros and Cons of newborn screening (NBS). Creon Conference Bulletin, 2002 Solvay Pharmaceuticals GmbH.
3. 26th European Cystic Fibrosis Conference, Belfast, UK 4-7 June 2003 - Neonatal screening: current practice and need for parental support. Creon Conference Bulletin, 2003 Solvay Pharmaceuticals GmbH.

 
 
   
  Multumim celor care ne-au ajutat si ne ajuta in continuare:
    
Toate drepturile rezervate A.A.F.C. Focsani